…din inima, cu suflet

De ce ne este frica?

Un om foarte apropiat mie mi-a spus aseara ca a relizat ca nu are de ce sa ii mai fie frica. Am tot avut discutii pe tema asta si era destul de cuprins de mrejele ei, a fricii, mai ales in ultima vreme. Omul este conditionat de mic sa traiasca in aceasta cutie in care exista lucruri materiale peste toate tronand banul. Asa ca daca nu ai bani ti-e frica…de saracie, ca ai sa fii boschetar, ca nu ai sa ai ce manca, ca nu ai sa ai ce da familiei…si de fapt, ca ai sa mori.

Acum, facand un mic exercitiu- acela de  a trai in prezent , doar in clipa asta, prezenta si nu facandu-ne griji in viitor sau regretand trecutul….ce iti lipseste? Fix in momentul asta! Majoritatea veti realiza ca de fapt aveti toate cele necesare…si ca doar faptul ca nu sunteti in prezent mereu va aduce fricile cu care va insotiti aproape in fiecare moment. Faceti mai des exercitiul prezentului si traiti acum si nu maine sau ieri!

Spuneam ca ajungem de fapt, in strafunduri la frica de moarte, ea e cea care troneaza in fiecare dintre voi de-a lungul vietii. Cam sub toate fricile, daca analizati si puneti intrebari in sir ( ce e dedesubt?) veti vedea ca frica de moarte- de necunoscut e acolo, mandra si asezata confortabil tinandu-va impachetati bine.

Daca am trai viata exact asa cum simtim,in adevar , sincer si transparent, dorind binele celor din jurul nostru practic nu am avea de ce sa ne temem de moarte, nu? Nu avem nimic de ascuns si in primul rand fata de noi insine! Din pacate ne mintim, nu ne ascultam inimile, mergem numai dupa profit si interes calcand de multe ori peste cadavre…peste propriile principii.

Pe de alta parte cum am mai spus- moartea este o simpla poarta, trecere catre o alta viata. Nu e nimic inspaimantator in asta! Bineinteles daca nu credem in povestea cu iadul si cazanele de foc:) Traim pe pamant intr-un corp de carne insa noi suntem suflet, luminos si curat, suflet ce a ales sa vina in acest corp pentru a experimenta lectiile acestei vieti, si ele alese tot de noi. Asa ca atunci cand vine clipa mortii ( pe care tot noi o alegem) plecam in continuarea calatoriei noastre si vom alege la un moment dat o alta intrupare poate in alta dimensiune, pe o alta planeta pentru alte lectii.

De ce ne e frica de fapt?

De necunoscut pentru ca nu avem credinta ca totul e perfect asa cum este, ca cineva acolo sus ne iubeste si se ingrijeste de tot ce avem nevoie.

De noi pentru ca traim o viata lipsita de iubire, in egoism, minciuna si fara nici un fel de principii morale.

In ale cui maini sta schimabrea? Raspundeti voi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Tag Cloud

%d bloggers like this: